SCURT ISTORIC

Relicvele arheologice, piatra, apa, lemnul, toponimia, vorbesc in felul lor despre vechimea multiseculara a locurilor. Colectia de obiecte din bronz (varf de lance, dalta si doua bratari) descoperite in 1890 in urma unor sapaturi la construirea caii ferate, dovedeste aceasta, cum de altfel o dovedesc si numeroasele descoperiri arheologice ce au scos la iveala urme ce atesta exploatarea aurului de mai bine de 2000 de ani.

Necropola romana de la Muncel (Ruda Brad) este foarte convingatoare in acest sens. Denumirea raului ce strabate Bradul, Cris (Kryse) inseamna in greaca veche „aur“.

Alte vestigii ca: Treptele Romane de la Musariu, unelte de minerit, ceramica si monede, denumiri ca „Steampurile Vechi, Dealul Taului“, completeaza atestarea vechimii mineritului in zona.

Cel mai vechi document ce se cunoaste este o scrisoare datata 1445, a Banului Hategului catre Jupanul Ioan de la Brad, prin care se cerea aplanarea conflictului dintre iobagii de pe Crisul Alb si monetarul Simion din Sibiu in problema strangerii nisipului aurifer.

Istoria consemneaza Bradul in contextul multor evenimente sociale importante, dar si ca puternic centru al mineritului.

SCURTA PREZENTARE

Situat in partea de nord a judetului, in zona Zarandului, pe malul Crisului Alb, la 37 Km de municipiul Deva, ocupa o suprafata de 80 Km2. In teritoriul administrativ al orasului sunt cuprinse localitatile Valea Bradului, Potingani, Taratel, Mesteacan, Ruda-Brad, Barza, Valea Ursului, Zdrapti si comuna suburbana Criscior.

SPECIFICUL LOCAL Relief: deluros - muntos Ape: raul Crisul Alb Resurse: zacaminte aurifere, carbune, lemn, zacaminte complexe, potential pentru cresterea animalelor Altitudinea: 250 m Surse de poluare: Exploatarea miniera Barza Grad seismic: 6 Mercalli   CAPACITATI energie electrica: 44.300 KWh energie termica: 91.500 GCal apa: 7.000 mc/zi statie de epurare mijloace de transport in comun: MAXI-TAXI, autobuze cai de acces: rutier si feroviar telefonie: mobila/fixa, nationala/internationala

SITUATIA SOCIO - ECONOMICA

Infrastructura fizica

Circulatia rutiera

Zona Brad este strabatuta de o retea de drumuri care leaga intre ele localitatile principale. Reteau de drumuri este in general bine intretinuta, legatura intre toate centrele de comuna realizandu-se pe drumuri asfaltate.

Doua drumuri principale strabat zona:

- E79 care face legatura intre Deva si Oradea, prin Brad;

- DN74 care face legatura cu judetul Alba, prin Abrud.

Caile ferate

Zona este strabatuta de calea ferata Arad - Ineu - Brad - Deva.

Retele edilitare

Alimentare cu apa curenta

Lungimea totala a retelelor de distributie = 22,7 Km

Numar de gospodarii racordate = 4.533

Conducta de aductiune Dn. 300 si Dn. 200 = 7,4 Km

Sursa de apa o constituie panza freatica din Lunca Crisului Alb, captata printr-un dren de captare subteran amplasat in amonte de Criscior. La intrarea in oras se afla doua rezervoare de 100 mc si 250 mc.

Canalizare

Lungimea retelei = 29,5 Km

Numar de gospodarii racordate = 4.103

Statie de epurare cu capacitatea = 590 mc/h

Alimentarea cu enerie electrica

Lungimea retelei = 101,4 Km

Numar de gospodarii racordate la retea = 7.602

Telecomunicatiile

Datorita expansiunii tehnicii avansate si dotarii localitatilor cu centrale telefonice moderne, se constata un progres in dezvoltarea legaturilor de telecomunicatii.

In Brad exista un numar de 2.497 abonati - centrala telefonica automatizata pentru 2.500 linii.

Institutii sanitare

Spital cu 262 paturi, 7 sectii, 51 medici, 162 personal mediu, 78 personal auxiliar

Dispensar policlinic cu 16 cabinete si 4 laboratoare

Farmacii - 5

Sanatoriu TBC cu 250 paturi

Mass media

Publicatii locale = 1

Posturi TV prin cablu = 2

Finante, banci

Banca Comerciala Romana

Banc Post

CEC

Bankcoop

Banca Populara Romana

Servicii de asigurare, reasigurare

ASIROM

ASTRA

Servicii de sustinere a activitatilor private

Primaria Brad

Consiliul Judetean Hunedoara

Camera de Comert si Industrie a Judetului Hunedoara

A.N.D.I.P.R.Z.M.

Agentia de Ocupare si Formare Profesionala

Educatie si cultura

Nr. unitati Nr. locuri Invatamant primar si gimnazial 9 2.168 Invatamant liceal 1 641

Industria

Bazata in special pe exploatarea aurului si a minereului complex, a pietrelor semipretioase si carbunelui, prelucrarea lemnului, confectii metalice si textile, in cadrul sectorului de stat fiind inregistrate un numar de 13 firme, iar in sectorul privat activitaea fiind orientata spre industria alimentara, produse de panificatie si patiserie, abatoare si preparate din carne, transport marfa si calatori, prelucrarea lemnului si comert, prestari servicii catre populatie (zidarie, tamplarie, transport, reparatii, activitati mestesugaresti etc.), fiind inregistrate un numar de 35 de societati comerciale si 53 de asociatii familiale si persoane fizice independente.

Agricultura

Agricultura, pe langa industrie, reprezinta un punct forte pentru zona, in principal in ceea ce priveste cresterea animalelor.

Cresterea animalelor reprezinta o traditie in zona, fiind cunoscute manifestarile pentru revigorarea rasei de bovine „Pinzgau“, manifestare ce a intrat si in atentia organelor de specialitate din Austria.

Situatia efectivelor de animale si a productiilor obtinute, este prezentata in cele ce urmeaza:

Evolutia efectivelor de animale

Bovine 1.246 - din care, vaci cu lapte 820 Porcine 2.268 Cabaline 147 Ovine 436 Caprine 38 Pasari 10.000

Productia principalelor produse agricole

Lapte (hl) 24.630 Carne (t), din care 734 - vita 285 - porc 358 - oaie 12 - pasare 79 Branza de oaie (t) 1 Oua (mii buc.) 1.155 Miere (t) 4 Lana (t) 1,1

Turismul

Obiectivele turistice ale Tarii Zarandului sunt datorate conditiilor naturale, vietii istorice si culturale continue si indelungate pe aceste meleaguri.

Pitorescul zonei depresionare, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofera posibilitati de turism pe gustul fiecaruia.

Varietatea elementelor naturale, de arhitectura, arta populara si folclor fac din zona Brad, cunoscuta ca Tara Zarandului sau Tara Motilor, o zona turistica unde vizitatorii pot intalni deopotriva frumuseti ale naturii, monumente istorice si arhitecturale, obiceiuri si cutume populare.

Constituind o zona etno-spirituala distincta, zona Brad s-a facut cunoscuta prin costumele motilor criseni, prin folclorul muzical bogat sustinut de artisti si vestite tarafuri.

De-a lungul timpului s-au pastrat mestesuguri populare specifice, ca olaritul si ceramica originala de la Obarsa, spataritul la Dobrot - Leaot, rotarit, butasit, precum si cusaturile si covoarele populare.

Un obicei pastrat din cele mai vechi timpuri sunt nedeile, care se organizeaza periodic, la evenimente specifice din viata localitatilor.

Tara Motilor este o zona pitoreasca, renumita prin frumusetea peisajului si bogatia folclorica si etnografica. Zonele de agrement cum sunt: Cheile Ribicioarei, Cheile Uibaresti, rezervatia de pe muntele Valcan, Treptele Romane, Cheile Craciunesti si pesterile din aceasta zona, lacul Caraci si parcul de vanatoare Luncoiu, atrag in permanenta turisti.

Puncte de atractie sunt de asemenea Manastirea Crisan, Casa Memoriala Crisan, Muzeul Aurului si Muzeul de Etnografie si Folclor.

In zona Brad sunt construite 12 biserici, dintre care 8 sunt biserici ortodoxe, o biserica catolica, o biserica reformata, una baptista si una penticostala. Dintre acestea, bisericile de la Crisan - Criscior, Ribita, Baia de Cris sunt monumente de istorie si arhitectura, reprezentand puncte de atractie pentru cei care viziteaza aceasta zona.

Statiunea Vata de Jos, situata la o altitudine de 233 m, unde functioneaza si un Centru de recuperare, prezinta interes datorita valorii terapeutice a izvoarelor sale minerale.

POPULATIA - FORTA DE MUNCA

Structura populatiei (1998)

- M - 9.227

- F - 9.634

Religia

Ortodocsi 17.950 Romano-catolici 303 Greco-catolici 76 Reformati 143 Altii 410

Nationalitatea

Romani 18.207 Maghiari 343 Germani 65 Tigani 214 Altii 32

Situatia ocuparii fortei de munca in localitatea Brad, pentru anul 1998, este prezentata mai jos:

Situatia ocuparii fortei de munca

Structura fortei de munca angajata, pe sectoare de activitate, se prezinta dupa cum urmeaza:

Total, din care: 19.523 - activi 6.540 - someri 2.074 - pensionari 8.835

Structura fortei de munca angajata, pe sectoare de activitate, pentru anul 1998 se prezinta dupa cum urmeaza:

Educatie - pregatire profesionala

.   Total Sub 25 ani 25 - 29 ani 30 - 39 ani 40 - 49 ani 50 - 55 ani Peste 55 ani Muncitori 1.108 235 179 273 333 79 9 Studii medii 1.514 575 286 315 298 38 2 St. superioare 53 15 6 16 14 2 0 Total 2.675 825 471 604 645 119 11

CATEVA MOTIVE PENTRU A INVESTI IN ZONA BRAD

Zona Bradului prezinta atractivitate pentru efectuarea de investitii, constituind una din cele mai bune alternative pentru investitorii autohtoni sau straini.

Pe langa considerentele de amplasare, respectiv situarea pe principalul traseu Deva - Oradea, la o distanta de 30 km de municipiul resedinta de judet, Deva, exista si particularitati care sporesc atractivitatea zonei.

Printre principalele motive ce ar putea determina un potential investitor sa-si localizeze o afacere in aceasta zona, pot figura:

RESURSE NATURALE:

- carbune

- aur

- minereu complex

- pietre semipretioase

- lemn

- fructe de padure

- plante medicinale

INFRASTRUCTURA

Infrastructura este un alt punct atractiv, existand posibilitatea racordarii la alimentare cu apa, sistem de canalizare, alimentarea cu energie electrica.

Sistemul de telefonie asigura conectarea la centrala telefonica automatizata.

Reteaua de drumuri este bine definita, asfaltata, asigurand un acces rapid auto catre principalele destinatii.

LEGISLATIA

Prin OG 27/1996 si Legea 33/1996, se acorda o reducere cu 50% a impozitului pe cladiri la persoane fizice si se face deducere din impozitul pe profit in cazul societatilor comerciale, in situatia in care se fac investitii prin creare de noi locuri de munca.

Alte acte normative care ofera facilitati: OG 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, Legea 20/1999 pentru aprobarea OG 24/1998. Conform acestor acte normative, investitorii in zona beneficiaza de urmatoarele facilitati:

Scutirea de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport - altele decat autoturisme - know-how, alte bunuri amortizabile care se importa in vederea efectuarii si derularii de investitii in zona, precum si pentru materiile prime, piesele de schimb si componentele importate in vederea efectuarii de investitii in zona.

Scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenta a zonei defavorizare.

Scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizarii investitiei.

Acordarea cu prioritate, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, a unor sume pentru:

- stimularea activitatii de export a produselor finite si a serviciilor industriale, dupa caz;

- garantarea creditelor externe, in limita unui plafon anual stabilit de Ministerul Finantelor;

- finantarea unor programe speciale, aprobate prin Hotarare a Guvernului;

- finantarea proiectelor de investitii ale societatilor comerciale, prin coparticiparea statului la capitalul social.

OPORTUNITATI LOCALE, PROPUNERI DE AFACERI

Pe plan local, in urma trecerii la economia de piata si activitatilor de restructurare si privatizare, a legislatiei favorizante, zona Brad a devenit o zona a oportunitatilor de afaceri, astfel:

Exista posibilitatea investirii in proiectele de dezvoltare ale Primariei legate de alimentarea cu apa calda si caldura pentru 3.845 apartamente, alimentarea cu apa a municipiului Brad si a localitatilor invecinate, extinderea, echilibrarea, modernizarea si contorizarea retelelor de apa, infiintarea retelei de distributie de gaza naturale, modernizarea pietei agro-alimentare, reabilitarea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare, centrala termica, amenajarea in sistem ecologic a rampei de gunoi etc.

Exista posibilitatea investirii in turismul si agroturismul local, caracterizat prin slaba dezvoltare dar cu oportunitati deosebite in ceea ce priveste oferta turistica si peisaj.

Serviciile catre populatie pot constitui oportunitate de afacere, mai ales ca acestea sunt slab dezvoltate in teritoriu.

Posibilitatea investirii in firmele de stat administrate de Fondul Proprietatii de Stat, cu multiple facilitati fiscale si din punct de vedere al legislatiei.

Oportunitatea de a gasi personal calificat si bine pregatit, care nu mai necesita pregatire prealabila la angajare, sau eventual mici reciclari.

Oamenii de afaceri existenti sunt dispusi si doresc asocierea cu firme puternice sau cu posibili investitori.

Spatii comerciale

- de vanzare: 23 spatii comerciale ale Primariei.

Cladiri

- de vanzare: spatii ale fostelor CAP, 300 apartamente proprietate de stat.

S.C. ACO 97 S.A.

Brad, str. Horea nr.59, tel. 054-651477, 094-245520

Doreste asociere, societate mixta, lucrari constructii, studii, evaluari, programe, prestari servicii.

S.C. FABRICA „ZARAND“ S.A.

Brad, str. Minerilor nr.5-7, tel. 054-651209, fax 054-651580

Doreste asociere in productia de confectii textile si confectii metalice, dispune de 2.500 mp spatiu de inchiriat, concesionat sau vanzare.

S.C. ATELIERELE CENTRALE S.A.

Criscior, str. Uzinei nr.1, tel. 054-651407, 651408, 650760, fax 054-656300

Ofera certificare ISO-9000, protectie anticoroziva prin durosilare, doreste asocierea in domeniul confectiilor metalice, prelucrare lemn si alte domenii de activitate. Dispune, pentru inchiriere sau vanzare, de spatii cu suprafata totala de 21.000 mp, din care suprafata construita de 600mp.

S.C. MERCUR S.A.

Brad, str. Republicii bl.6

Dispune de spatii comerciale de inchiriat.

LICEUL TEORETIC „AVRAM IANCU“

Brad

Inchiriaza spatii organizate ca ateliere de productie.

EXPLOATAREA MINIERA TEBEA

Brad, str. Avram Iancu nr.88, tel. 054-651910, 651911, 650871

Doreste asociere in vederea executarii transporturilor auto necesare intreprinderii, dispune de spatii pentru concesionat, inchiriat, vanzare.