SCURT ISTORIC

Atestat documentar in anul 1387, orasul Calan este asezat pe locul unei asezari rurale din Dacia Romana. Nenumarate dovezi materiale (fragmente de ceramica arsa, piatra slefuita, cremene, topoare, bratari din bronz etc.) au fost descoperite in satele Valea Sangeorgiu, Santamarie de Piatra, Strei Sacel si Strei, atestand prezenta omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri.

In perioada feudala se constata existenta Tarii Hategului, care cuprindea si satele de pe actuala vatra a Calanului. Dupa al doilea Razboi Mondial, Calanul a devenit un puternic centru al siderurgiei romanesti, recunoscut prin productia de fonta cenusie, cocs metalurgic si piese turnate. Anul 1961 reprezinta data la care Calanul a devenit oras.

SCURTA PREZENTARE

Situat pe Valea Streiului, la 230 m altitudine, are o suprafata de 101,5 km2 si o populatie de 14.887 locuitori.

In teritoriul administrativ al orasului se includ localitatile Streisangeorgiu, Batiz, Calanu Mic, Nadastia de Jos, Nadastia de Sus, Ohaba Streiului, Santamarie de Piatra, Strei Sacel, Valea Sangeorgiului si Sancrai.

SPECIFICUL LOCAL Relief: deluros - muntos Ape: raul Strei Resurse: ape termale, cariera de gips, bioxid de carbon, masa lemnoasa, potential pentru cresterea animalelor Altitudinea: 230 m Surse de poluare: S.C. Sidermet S.A. Calan Grad seismic: 6 Mercalli   CAPACITATI energie electrica, energie termica apa, statie de epurare mijloace de transport in comun: MAXI-TAXI, autobuze cai de acces: rutier si feroviar telefonie: mobila/fixa, nationala/internationala

SITUATIA SOCIO - ECONOMICA

Economia

Pozitia geografica, resursele solului si subsolului si forta de munca disponibila au determinat desfasurarea unei intense activitati economice, bazata in special pe industria grea, prelucrarea minereurilor feroase si constructii, la care se adauga industria energiei electrice, lemnului, materialelor de constructii, usoara si alimentara.

In urma trecerii la economia de piata, datorita desfiintarii CAER, piata de desfacere principala a mastodontilor creati de economia socialista (Sidermet S.A.), datorita slabei tehnologizari si a lipsei de fonduri, productia a scazut firmele fiind nevoite sa-si restructureze personalul, rezultand astfel un numar foarte mare de someri cu un nivel de calificare inalt, mai ales din sectorul industriei siderurgice.

Actualmente Fondul Proprietatii de Stat gestioneaza aceste firme, incercand un proces de privatizare care se desfasoara greoi, datorita pe de o parte lipsei de interes din partea investitorilor de a investi in acesti mastodonti, desi exista planuri de redresare economica viabile si pe de alta parte datorita politicii fiscale, financiare si bancare dusa pana in prezent de statul roman in aceasta zona a tarii.

In partea sectorului privat se constata o crestere a activitatilor productive si comert, in sectorul constructii metalice si materialelor de constructii, industria usoara, industria alimentara, prelucrarea lemnului si a serviciilor catre populatie, insa datorita slabei puteri de cumparare a populatiei, coroborata cu politica fiscala a statului, activitatea acestora pe plan local este la limita supravietuirii.

Astefel, in localitatea Calan si localitatile apartinatoare isi desfasoara activitatea un numar de 39 de firme de stat, 78 de firme private (S.R.L., S.A., cu capital autohton sau mixt) si un numar de 17 asociatii familiale si 20 de intreprinzatori particulari, cu activitati preponderente in ramura comert en gros si en detail, alimentatie publica si servicii catre populatie.

Infrastructura fizica

Circulatia rutiera

Localitatea Calan este strabatuta de o retea de drumuri care leaga intre ele localitatile principale (Deva, Simeria, Hunedoara, Hateg etc.). Reteau de drumuri este in general bine intretinuta, legatura intre toate centrele de comuna realizandu-se pe drumuri asfaltate.

Caile ferate

Localitatea Calan este strabatuta de calea ferata Simeria - Valea Jiului - Craiova - Bucuresti, linie electrificata aflata in stare buna, care poate face legatura feroviara atat pentru transport marfa cat si transport persoane, cu orice localitate din tara si din exteriorul granitelor tarii.

Retele edilitare

Alimentare cu apa curenta

Lungimea totala a retelelor de distributie = 48,6 Km

Numar de gospodarii racordate = 4.124

Canalizare

Lungimea retelei = 32,5 Km

Numar de gospodarii racordate = 3.624

Statii de epurare cu capacitatea = 590 mc/h

Alimentarea cu enerie electrica

Lungimea retelei = 28,3 Km

Numar de gospodarii racordate la retea = 4.313

Telecomunicatiile

Datorita expansiunii tehnicii avansate si dotarii localitatilor cu centrale telefonice moderne, se constata un progres in dezvoltarea legaturilor de telecomunicatii.

In localitate exista un numar de 1.900 abonati, cu o lungime totala a retelei de 16 Km.

Institutii sanitare

Spital

Policlinica

Farmacii - 2

Centru de sanatate

Mass media

Publicatii locale = 1

Posturi TV prin cablu = 1

Finante, banci

Banca Agricola

Banc Post

CEC

Servicii de asigurare, reasigurare

ASIROM

ASTRA

Servicii de sustinere a activitatilor private

Primaria Calan

Consiliul Local Calan

Consiliul Judetean Hunedoara

Camera de Comert si Industrie a Judetului Hunedoara

Agentia de Ocupare si Formare Profesionala

Educatie si cultura

Nr. unitati Nr. locuri Invatamant primar si gimnazial 1 1.687 Invatamant liceal 1 667

Fondul locativ

Privat = 4.313 locuinte

De stat = 202 locuinte

Turismul

Obiectivele turistice ale localitatii Calan sunt datorate conditiilor naturale, vietii istorice si culturale continue si indelungate pe aceste meleaguri.

Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofera posibilitati de turism pe gustul fiecaruia.

Asezata in vecinatatea muntilor Poiana Rusca, munti cu altitudinea sub 1.400 m, dar masivi, sub forma unui scut alcatuit din sisturi cristaline, impletite cu roci vulcanice si calcare, cu un relief etajat, rauri dispuse radiar, vai adanci cu caracter epigenetic rezultand sectoare de chei (Cernei, Runcului, Sohodolului), in care vaile contrasteaza cu culmile netede pe care s-au dezvoltat asezarile padurenilor, iar pe formatiunile calcaroase din Nord si din Est s-au dezvoltat pesteri (Nandru), iar pe rocile vulcanice maguri, localitatea reprezinta o mare oportunitate de dezvoltare a bazei turismului montan, avand acces pe drumuri modernizate spre fiecare din statiunile montane inconjuratoare, unde se pot practica toate sporturile montane (alpinism, ski etc.)

Relieful este reprezentat prin dealuri si glacisuri piemontane, cu altitudini de 300 - 400 m, la care se adauga Valea Cernei cu lunci largi si trasee bine exprimate.

Zona reprezinta o cale de acces spre cetatile dacice din Muntii Orastiei (cetatile Blidaru si Costesti), spre depresiunea Hategului (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) si spre Geoagiu Bai, statiune recunoscuta national pentru apele termale si minerale. In partea sudica a Muntilor Metaliferi exista izvoare de ape minerale la Trestia, Hartagani, Paulis, Boholt, Geoagiu, Bozes, Bacaia, Banpotoc, Chimindia, Rapolt, Carpinis, Rapoltel etc.

Principalul obiectiv turistic il reprezinta Baile Aque Calan cu profil de cazare si alimentatie publica, societate privata (S.C. Metaloterm S.R.L.), care isi desfasoara activitatea in local de categoria I si inchiriaza 11 casute a cate doua locuri fiecare. In incinta societatii exista trei bazine cu apa mezotermala, iar in perspectiva, un hotel cu peste 50 locuri.

Toate acestea adunate la un loc fac din localitatea Calan o importanta oportunitate de investitie in sectorul turism si agroturism.

POPULATIA - FORTA DE MUNCA

Structura populatiei (1998)

- M - 7.218

- F - 7.496

Religia

Ortodocsi 12.501 Romano-catolici 1.382 Greco-catolici 489 Reformati 228 Altii 287

Nationalitatea

Romani 13.383 Maghiari 995 Germani 246 Tigani 263 Altii

Structura ocuparii populatiei in localitatea Calan, pentru anul 1998, este prezentata mai jos:

Situatia ocuparii fortei de munca in localitatea Calan, pentru anul 1998, este prezentata mai jos:

Situatia ocuparii fortei de munca

Structura fortei de munca angajata, pe sectoare de activitate, se prezinta dupa cum urmeaza:

Sector Numar Industrie 2.740 Agricultura Servicii 831 Sector de stat 3.650 Sector privat 557 Libera initiativa 48

CATEVA MOTIVE PENTRU A INVESTI IN ORASUL CALAN

Localitatea Calan prezinta atractivitate pentru efectuarea de investitii, constituind una din cele mai bune alternative pentru investitorii autohtoni sau straini.

Pe langa considerentele de amplasare, respectiv situarea in apropierea principalului traseu Deva - Bucuresti - Arad, la o distanta de 17 km de municipiul resedinta de judet, Deva, exista si particularitati care sporesc atractivitatea zonei.

Printre principalele motive ce ar putea determina un potential investitor sa-si localizeze o afacere in aceasta zona, pot figura:

RESURSE NATURALE:

- masa lemnoasa

- ape termale

- cariera de gips

- fructe de padure

- plante medicinale

INFRASTRUCTURA

Infrastructura este un alt punct atractiv, existand posibilitatea racordarii la alimentare cu apa, sistem de canalizare, alimentarea cu energie electrica.

Sistemul de telefonie asigura conectarea la centrala telefonica automatizata.

Reteaua de drumuri este bine definita, asfaltata, asigurand un acces rapid auto catre principalele destinatii.

LEGISLATIA

Prin OG 27/1996 si Legea 33/1996, se acorda o reducere cu 50% a impozitului pe cladiri la persoane fizice si se face deducere din impozitul pe profit in cazul societatilor comerciale, in situatia in care se fac investitii prin creare de noi locuri de munca.

Alte acte normative care ofera facilitati: OG 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, Legea 20/1999 pentru aprobarea OG 24/1998. Conform acestor acte normative, investitorii in zona beneficiaza de urmatoarele facilitati:

Scutirea de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport - altele decat autoturisme - know-how, alte bunuri amortizabile care se importa in vederea efectuarii si derularii de investitii in zona, precum si pentru materiile prime, piesele de schimb si componentele importate in vederea efectuarii de investitii in zona.

Scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenta a zonei defavorizare.

Scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizarii investitiei.

Acordarea cu prioritate, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, a unor sume pentru:

- stimularea activitatii de export a produselor finite si a serviciilor industriale, dupa caz;

- garantarea creditelor externe, in limita unui plafon anual stabilit de Ministerul Finantelor;

- finantarea unor programe speciale, aprobate prin Hotarare a Guvernului;

- finantarea proiectelor de investitii ale societatilor comerciale, prin coparticiparea statului la capitalul social.

OPORTUNITATI LOCALE, PROPUNERI DE AFACERI

Data fiind situatia economico-sociala a localitatii, oportunitati de investitii in localitate exista in mare masura luand in considerare resursele umane, materiale, de zacaminte si pitorescul peisaj din jurul localitatii, alaturi de asezarea geografica si posibilitatile de legatura si trafic cu celelalte localitati si zone ale tarii si se pot concretiza in oferte clare de asociere, vanzari-cumparari de terenuri, spatii de productie viabile si comert, necesitatile firmelor deja existente pentru materii prime necesare dezvoltarii afacerilor si totodata oferta de produse pentru o piata de desfacere in interiorul tarii sau exterior, posibilitatea dezvoltarii turismului slab dezvoltat desi exista conditii optime, existand in jurul localitatii, la distanta de maximum 40 - 50 km, un numar de peste 400 de cabane, statiuni, campinguri, hoteluri, moteluri, hanuri, vile, bungalouri, pensiuni, amenajari pentru petrecerea timpului liber.

Propuneri de afaceri

Primaria localitatii

- teren de concesionat in suprafata de 5.000 mp

- spatii comerciale de vanzare = 2

- cladiri de vanzare = 8 spatii aflate in faza de constructie (bl. 26)