SCURT ISTORIC

Primele urme de locuire sunt din epoca pietrei slefuite (4000 - 1800 i.e.n.), continuand cu epoca geto-daca si ramana.

Prima marturisire scrisa in care este amintita localitatea Deva dateaza din anul 1269, cand este mentionata cetatea de aici sub numele de „Castrum Deva“. In secolele XIV si XV asezarea, impreuna cu satele inconjurartoare, erau recunoscute ca district militar valah, cetatea avand in jurisdictie patru districte romanesti.

Asezarea a cunoscut o adevarata inflorire economica si sociala sub stapanirea lui Iancu de Hunedoara (sec. XV).

Intre anii 1550 - 1557 asezarea a fost distrusa de turci.

Istoria anului revolutionar 1848 consemneaza in filele sale evenimente importante legate de cetatea si orasul Deva. Aici si-au avut cartierul general tribunul Solomon, prieten si colaborator al lui Avram Iancu si tot pe aici si-a purtat pasii marele revolutionar Nicolae Balcescu, in drumul sau prin Transilvania, pentru unificarea fortelor progresiste romane si maghiare impotriva asupririi.

In anul 1849 cetatea a fost distrusa de o explozie, insa asezarea a continuat sa existe la poalele Dealului Cetatii.

Principalele obiective turistice sunt: - Cetatea Devei (sec. XIII), situata pe un mamelon vulcanic, la 371 m altitudine, care domina intreaga regiune - Muzeul Judetean, amenajat in Palatul Magna Curia (sec. XVIII) - Biserica Ortodoxa (sec. XVIII) - Statuia ecvestra a lui Decebal - Statuia pedestra a lui Decebal - Monumentul Horea, Closca si Crisan - Padurea Bejan - rezervatie forestiera

Municipiul Deva dispune de trei hoteluri, Decebal, Sarmis, Deva (doua si trei stele), si de doua vile, Decebal si Venus (patru stele). .

SCURTA PREZENTARE

Municipiu resedinta de judet, este situat la 220 m altitudine, in zona luncii Muresului si a dealurilor Hunedoarei care preced intrarea raului Mures in defileul de la Soimus. Are o suprafata de 60 km2, in teritoriul sau administrativ fiind incluse localitatile Santuhalm, Archia, Barcea Mica si Critur.

SPECIFICUL LOCAL Relief: deluros Ape: raul Mures Resurse: zacaminte de piatra, cupru si fier Altitudinea: 220 m Surse de poluare: termocentrala de la Mintia, fabrica de ciment de la Chiscadaga Grad seismic: 6 Mercalli   CAPACITATI energie electrica, energie termica apa, statie de epurare mijloace de transport in comun: MAXI-TAXI, autobuze cai de acces: rutier si feroviar telefonie: mobila/fixa, nationala/internationala

SITUATIA SOCIO - ECONOMICA

Economia

Desi in localitatea Deva a existat o puternica industrie bazata pe sectorul minier (utilaje necesare mineritului si confectii metalice), in prezent intreprinderile, in mare parte, si-au inchis portile sau se afla in faza de privatizare, datorita restructurarii acestui sector sub directa indrumare a Fondului Proprietatii de Stat, care gestioneaza si incearca rentabilizarea lor prin restructurare si privatizare.

Intr-o continua dezvoltare se afla sectoare ce sunt reprezentate de firme private, cum ar fi prelucrarea lemnului, materiale de constructii, industria alimentara (panificatie si prelucrarea carnii), servicii de transport marfa si calatori.

Astfel, exista inregistrate pana la ora actuala la Camera de Comert si Industrie a Judetului Hunedoara un numar de 2.324 firme de stat si private, la care domeniul de activitate preponderent il ocupa comertul, cu un numar de 1.331 de agenti economici, urmat de sectorul serviciilor cu un numar de 551 firme, productie - 356 firme si constructii - 86 firme.

Infrastructura fizica

Circulatia rutiera

Municipiul Deva este strabatut de o retea de drumuri care leaga intre ele localitatile principale. Reteau de drumuri este in general bine intretinuta, legatura intre toate centrele comunitatii realizandu-se pe drumuri asfaltate.

Este strabatut de drumul european E 68, care strabate tara de la Arad - Deva - Orastie - Sibiu - Brasov - Bucuresti si drumul european E 69 care face legatura intre Deva si Oradea.

Caile ferate

Zona este strabatuta de doua linii principale (Arad - Ineu - Brad - Deva si Timisoara - Arad - Ilia - Deva - Simeria), ambele electrificate si asigura atat legaturi nationale cat si internationale.

Retele edilitare

Alimentare cu apa curenta

Lungimea totala a retelelor de distributie = 114,5 Km

Canalizare

Lungimea retelei = 131,5 Km

2 statii de epurare cu capacitatea = 590 mc/h

Alimentarea cu enerie electrica

Lungimea retelei = 916,32 Km

Numar de gospodarii racordate la retea = 26.757

Telecomunicatiile

Datorita expansiunii tehnicii avansate, introducerii cablului optic si dotarii localitatilor cu centrale telefonice moderne, se constata un progres in dezvoltarea legaturilor de telecomunicatii.

In localitate exista un numar de 22.781 abonati, cu o lungime totala a retelei de 272,61 Km.

Institutii sanitare

Spital judetean

Policlinici - 3

Dispensare medicale - 29

Farmacii - 23

Spital TBC (sanatoriu)

Mass media

Publicatii locale = 3

Posturi TV prin cablu = 1

Posturi radio = 4

Finante, banci

Banca Comerciala Romana

Banc Post

CEC

Bankcoop

West Bank

Banca Transilvania

Banca Populara Romana

Banca Internationala a Religiilor

Banca Romana de Dezvoltare

Servicii de asigurare, reasigurare

ASIROM

ASTRA

OMNIASIG

CAROM

NEDERLANDEN ASIGURARI DE VIATA

SARA MERCUR

ASIT

INTERAMERICAN

UNITA

METROPOL

Servicii de sustinere a activitatilor private

Primaria Deva

Consiliul Local Deva

Consiliul Judetean Hunedoara

Camera de Comert si Industrie a Judetului Hunedoara

A.N.D.I.P.R.Z.M.

Agentia de Ocupare si Formare Profesionala

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Hunedoara

Centrul de Consultanta in Afaceri Deva

Centrul de Afaceri Master

Cama Star Company

Educatie si cultura

Nr. unitati Nr. locuri Invatamant primar si gimnazial 7 6.187 Invatamant liceal 9 8.533

Fondul locativ

Privat = 25.500 locuinte

De stat = 5.500 locuinte

Turismul

Datorita pozitiei geografice a municipiului in raport cu principalele puncte de atractie turistica ale judetului, Deva este preferat ca punct de plecare pentru diverse trasee turistice: Deva - Sarmisegetuza, rezervatia naturala din Muntii Retezat, statiunile cu ape termale Geoagiu Bai si Vata de Jos, Tebea, Campul lui Neag etc. Totusi exista puncte de atractie turistica si in perimetrul orasului:

Cetatea Devei - asezata pe magura andezitica a Dealului Cetatii, in NV orasului, la o altitudine de 371 m. A fost intemeiata in sec XIII ca fortareata militara, fiind atestata documentar in 1269 sub numele de Castrum Deva. Incepand cu 1453 Iancu de Hunedoara a transformat-o in castel nobiliar, ajungand printre cele mai puternice cetati ale Transilvaniei. In anul 1849 explozia depozitului de munitii a distrus cetatea care ulterior nu a mai fost refacuta.

Palatul Magna Curia - a fost construit in sec. XVI in stil baroc, in prezent fiind sediul Muzeului Judetean, cu sectiile de stiinte ale naturii si istorie, avand peste 23.000 de piese arheologice descoperite in asezarile de pe Valea Muresului.

Manastirea Franciscana - construita in sec. XVIII in stil baroc tarziu. Pe fatada de vest se gaseste un basorelief in stil baroc naiv, reprezentand Fecioara cu Pruncul.

Padurea Bejan - situata in SV Devei, la o altitudine de 500 m. Aici se dezvolta pe o suprafata redusa toate speciile principale de stejar din Romania, stejar pufos, gorun, cer si garnita.

Reteaua unitatilor de cazare cuprinde trei hoteluri avand categoria de 3 si respectiv 2 stele (Decebal, Deva, Sarmis), precum si doua vile de categoria 4 stele (Venus si Decebal).

POPULATIA - FORTA DE MUNCA

Structura populatiei (1998)

- M - 39.746

- F - 40.239

Religia

Ortodocsi 69.880 Romano-catolici 3.683 Greco-catolici 732 Reformati 3.341 Altii 3.698

Nationalitatea

Romani 73.751 Maghiari 5.755 Germani 683 Tigani 12 Altii 348

Situatia ocuparii fortei de munca in localitatea Deva, pentru anul 1998, este prezentata mai jos:

Situatia ocuparii fortei de munca

Structura fortei de munca angajata, se prezinta dupa cum urmeaza:

CATEVA MOTIVE PENTRU A INVESTI IN MUNICIPIUL DEVA

Pe langa considerentele de amplasare, respectiv situarea pe sosele europene ce fac legatura cu vestul si centrul tarii, fiind principalele drumuri de acces international, exista si particularitati care sporesc atractivitatea zonei.

Printre principalele motive ce ar putea determina un potential investitor sa-si localizeze o afacere in aceasta zona, pot figura:

RESURSE NATURALE:

- minereuri feroase

- minereu complex

- lemn

- fructe de padure

- plante medicinale

- cariere de piatra

- talc

INFRASTRUCTURA

Infrastructura este un alt punct atractiv, existand posibilitatea racordarii la alimentare cu apa, sistem de canalizare, alimentarea cu energie electrica.

Sistemul de telefonie asigura conectarea la centrala telefonica automatizata.

Reteaua de drumuri este bine definita, asfaltata, asigurand un acces rapid auto catre principalele destinatii.

LEGISLATIA

Prin OG 27/1996 si Legea 33/1996, se acorda o reducere cu 50% a impozitului pe cladiri la persoane fizice si se face deducere din impozitul pe profit in cazul societatilor comerciale, in situatia in care se fac investitii prin creare de noi locuri de munca.

Alte acte normative care ofera facilitati: OG 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate (aflata in faza de propunere si studiu), Legea 20/1999 pentru aprobarea OG 24/1998. Conform acestor acte normative, investitorii in zona beneficiaza de urmatoarele facilitati:

Scutirea de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport - altele decat autoturisme - know-how, alte bunuri amortizabile care se importa in vederea efectuarii si derularii de investitii in zona, precum si pentru materiile prime, piesele de schimb si componentele importate in vederea efectuarii de investitii in zona.

Scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenta a zonei defavorizare.

Scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizarii investitiei.

Acordarea cu prioritate, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, a unor sume pentru:

- stimularea activitatii de export a produselor finite si a serviciilor industriale, dupa caz;

- garantarea creditelor externe, in limita unui plafon anual stabilit de Ministerul Finantelor;

- finantarea unor programe speciale, aprobate prin Hotarare a Guvernului;

- finantarea proiectelor de investitii ale societatilor comerciale, prin coparticiparea statului la capitalul social.

OPORTUNITATI LOCALE, PROPUNERI DE AFACERI

Data fiind situatia economico-sociala a localitatii, oportunitati de investitii in localitate exista in mare masura luand in considerare resursele umane, materiale, de zacaminte si pitorescul peisaj din jurul localitatii, alaturi de asezarea geografica si posibilitatile de legatura si trafic cu celelalte localitati si zone ale tarii si se pot concretiza in oferte clare de asociere, vanzari-cumparari de terenuri, spatii de productie viabile si comert, necesitatile firmelor deja existente pentru materii prime necesare dezvoltarii afacerilor si totodata oferta de produse pentru o piata de desfacere in interiorul tarii sau exterior, posibilitatea dezvoltarii turismului slab dezvoltat desi exista conditii optime, existand in jurul localitatii la distanta de maximum 40 - 50 km un numar de peste 400 de cabane, statiuni, campinguri, hoteluri, moteluri, hanuri, vile, bungalouri, pensiuni, amenajari pentru petrecerea timpului liber, spre deosebire de celelalte localitati, Deva aflandu-se in centrul zonei de influenta a judetului.

ZECE MOTIVE PENTRU A INVESTI IN COMUNITATE

infrastructura dezvoltata

active disponibile dotate cu toate utilitatile

oportunitati de investire in industria usoara si cea a prelucrarii lemnului

forta de munca calificata

unitati scolare dotate cu baza materiala moderna si solida

investitii in reciclarea deseurilor industriale

servicii existente in turism

exista o comunitate puternica a IMM-urilor

centru universitar tanar cu posibilitati de dezvoltare

scoala sportiva cu traditie mondiala